Prima pagină > Cărţi, lecturi > Deprimată, confuză şi falită

Deprimată, confuză şi falită

05/02/2010

… aşa era Lizuca noastră la începutul cărţii despre care scriu acum. A dat-o în bară cu căsnicia. După care, că tot s-a pornit în direcţia asta, a mai dat-o încă o dată cu iubitul ei; aşa că nu-i de mirare că-şi ia câmpii. La propriu. Că-şi permite. În America, dacă ai un bun agent literar, se poate trăi şi din scris. Aşa că îşi ia liber un an de zile, pentru a-l petrece în trei ţări ale căror iniţiale sunt litera I: Italia, India şi Indonezia. Ca şi cură antidepresivă, nici nu putea alege ceva mai bun! Italia: numai bună pentru destindere; India, pentru reculegere; Indonezia, pentru îndrăgostire.

Bun, părerea mea este că, ca şi în cazul gripei porcine, vindecarea ar fi venit chiar şi fără măsurile astea „drastice”; prin epuizarea suferinţei. Femeia însă şi-a permis să o plimbe pe mai multe meridiane şi paralele. Şi să experimenteze cătarea Sinelui. Cu succes. Şi simţul umorului.

Cartea e scrisă deosebit de captivant, cu o sinceritate care o pune deseori într-o lumină, dacă nu proastă, penibilă cel puţin. Faptul că a putut-o concepe sub forma asta, ne arată că s-a vindecat.

Nu e o carte care să poată fi povestită. Trebuie citită şi simţită. Cu toate astea, recomand cu căldură fragmentul de la paginile 147-149. Exact asta se petrece de regulă în mintea unui om care meditează; cel puţin la început; o luptă continuă cu fluxul ideilor care nu-ţi dau pace tocmai în acele momente, deşi până atunci nu au dat cine ştie ce semne de vioiciune.

Şi e cu happy-end, chestie care, din nou, ne bucură. În prezent, autoarea ei trăieşte succesiv când în Brazilia, când în SUA (Philadelphia). Iar cartea îi va fi ecranizată, în rolul ei fiind distribuită Julia Roberts.

Anunțuri
Categorii:Cărţi, lecturi
  1. Blanche Neige
    05/02/2010 la 18:47

    Ei, asta pare a fi o carte buna pentru mine, mi-o imprumuti? 🙂

  2. melami
    05/02/2010 la 18:53

    Ţi-o fac cadou! 😉

  3. Laura
    05/02/2010 la 19:52

    Sefa, pai cum falita, daca isi permite sa mearga in jurul globului? Ui asta ma cam enerveaza la americani! Ca-s asa superficiali si ne impun si noua rahaturile lor! Na, ca tot m-am enervat azi din cauza lor!

  4. melami
    05/02/2010 la 20:06

    Păi, am uitat eu să spun. Tipa şi-a încasat, în avans, drepturile de autor pentru cartea pe care urma s-o scrie, adică exact asta! 🙂

  5. Laura
    05/02/2010 la 20:21

    Mai, ceva pute aici! Cum, inca nici nu scrii o carte si iei in avans banii pentru drepturile de autor? De ce era falita?

  6. Blanche Neige
    05/02/2010 la 20:23

    Laura, poate si-a luat anul ala sabatic? Vad ca e o chestie tare la moda acum 🙂

  7. melami
    05/02/2010 la 20:25

    Era falită pentru că drăgălaşul ei ex-soţ îi luase totul la partajul de după divorţ, că nu avea din ce să se întreţină; el adică.
    Iar ea era deja o autoare de succes, aşa că n-a fost o problemă să obţină banii ăia. Nici măcar nu i-a cerut ea, ci i-a oferit editorul.

  8. Blanche Neige
    05/02/2010 la 20:36

    Pe mine ma deruteaza ordinea cuvintelor din titlu. Eu inteleg ceva de genul: mananca (ca sparta), si apoi roaga-te sa te mai iubeasca cineva 😈
    Ioi, asa de rautacioasa am fost ca imi e si rusine de mine 🙂

  9. melami
    05/02/2010 la 20:55

    Cam asta a şi făcut în Italia, unde s-a îngrăşat vreo 10 kile. Dar se pare că era cazul, pentru că suferise de anorexie înainte. 🙂

  10. Laura
    05/02/2010 la 21:03

    Apoi asta nu era falita. Na, ce ciuda mi-e… Si ala nu avea cum sa-i ia totul la partaj. Cred ca mie nu-mi place de asta. Vrea sa faca ea pe aia la pamant si baram cum se ridica… banuiesc ca-i vre-un film din ala siropos si cam lipsit de realitate tipic american. Chit ca-i cu J.R.

  11. melami
    05/02/2010 la 21:34

    Acuma, eu de unde să ştiu cum au stat lucrurile în realitate? Ea aşa zice, şi o cred. Şi pe mine m-a enervat chestia aia cu vacanţa de un an, la care eu nici nu pot visa… Ce să-i facem, cine poate, oase roade, cine nu, doar carne macră! =))

  12. Florian
    05/02/2010 la 21:46

    Pare destul de interesantă, chit că mă aştept ca bărbaţii să fie puşi la zid in corpore, din cauza unuia singur, aşa cum se întâmplă de obicei când o tipă e lăsată cu buza umflată. Problema este că nu prea mai am timp de citit, de când îmi petrec aproape tot timpul liber pe aici, pe la cotcodaci şi pe DC. Voi cum vă descurcaţi în privinţa asta?

  13. melami
    05/02/2010 la 21:50

    În mod neaşteptat, nu e critică la adresa bărbaţilor, ci autocritică. Chiar ajunge să se împace, prieteneşte, cu fostul soţ.
    Cum mă descurc cu cititul?
    Păi, simplu: nu pot adormi decât dacă citesc. Mi-am scos televizorul din cameră, aşa că n-am altă distracţie decât veioza şi câte o carte. Bun, în afară de distracţia aia la care sunt sigură că te duce mintea… 😉

  14. Florian
    05/02/2010 la 21:57

    @Mel
    Cum să nu mă ducă mintea, iguano, după atâtea nopţi petrecute împreună. Tot nu te-ai lăsat de croşetat?

  15. melami
    05/02/2010 la 22:04

    Ei, nah, şi tu acum! Ce memorie ai! 😉

  16. Laura
    05/02/2010 la 22:04

    No, vezi sefa, e prea de tot… prea americanizata! Happy-end, adeca sigur la final are si bani cacalau si cu fostul e amica si sigur slabeste si cele 10 kg din Italia. Prea-i mere totul struna. Si de ce? doar ca mere intr-o calatorie in jurul lumii si se autodescopera? „Iete fleoshc Maritzo”, ar zice maica-mea!

    Macar de s-ar alege cu vre-o urmarie de evaziune fiscala! Dar sigur nici macar atat!

  17. melami
    05/02/2010 la 22:07

    Cam ai dreptate! 😀
    Uite, nu mi-am pus problema aşa…

  18. 05/02/2010 la 22:17

    =)) =)) =))
    urmărire de evaziune fiscală.
    economistul tot economist :))

  19. melami
    05/02/2010 la 22:27

    Lasă, kekee, că de-acum Laura e cu ochii pe ea. O-ncurcă americanca, ca Capone! (kkk! =)) )

  20. Florian
    06/02/2010 la 00:02

    @Laura
    Eşti tare, strigoiţo, ai făcut o analiză literară de milioane, scurtă, clară şi la obiect. In calitate de Rigă, te înalţ la rangul de Mare Critic Literar al Cotcodacilor.

  21. Laura
    06/02/2010 la 00:12

    Aoleo magarusule, unde ai vazut tu milioanele? Sigur nu-s declarate, ci prin Elvetia pe undeva. Zi uite, sa o prindem si sa ne facem ca stim salvarea sa-i putem scrie si o factura! Macar cu atata sa ne alegem si noi!

  22. melami
    06/02/2010 la 00:15

    Ah, voi chiar vreţi să mă excludeţi din coversaţie! Aţi început să vorbiţi în limba aia ciudată, contabilicească! 😦

  23. Florian
    06/02/2010 la 00:16

    @Laura
    Bine strigoiţo, atunci îţi retrag titlul de Mare Critic Literar şi te înalţ la rangul de Mare Escroacă.

  24. Florian
    06/02/2010 la 00:18

    @Mel
    Pe tine te numesc şefa Ku Klux Klanului, iguano, că m-ai impresionat cu tripla ta cacariseală.

  25. melami
    06/02/2010 la 00:22

    Păi, ce naiba mă fac cu ceaşafurile alea… N-ar trebui să fie albe?!

  26. Laura
    06/02/2010 la 00:22

    Sefa, ce facem? Punem de o revolutie? Auzi ce ranguri ne da… nu ne ajunge sa ne facem nici macar cate o coliba, ce sa mai zic de palat cu dobermani!

  27. melami
    06/02/2010 la 00:23

    @Laura
    Că bine zici!
    Îl detronăm şi facem şoferul şi grădinarul nostru la un loc, ce zici?

  28. klausen1976
    06/02/2010 la 00:45

    femeia este o somitate! … extrem de aclamata! … daca gasesc cartea am sa o iau …
    deja un raft de biblioteca se umple cu carti recomandate pe bloguri 🙂 … daca asa avea si timp mai mult pentru lectura ar fi perfect … mi-ar trebui cam 30 de ore pe zi, ca sa fac tot ce imi propun 🙂

  29. Laura
    06/02/2010 la 00:45

    Perfect. Si il punem si sa plimbe dobermanii 😀

  30. Florian
    06/02/2010 la 00:51

    Mai bine mă faceţi gigoloiul vostru, ce ziceţi?

  31. melami
    06/02/2010 la 00:51

    @Klausen
    Merită. Doar că odată ce o începi, trebuie să-ţi faci timp şi s-o termini, că are o continuitate foarte importantă în economia cititului.
    @Laura
    Uite cum te-nmuiaşi. La plimbare?! Nu, fată, cocoşat pe tarla, şi după aia încolăcit pe volan! Cu dobermanii, doar pentru jogging, ca să-şi menţină forma fizică! Şi… mai găsim noi câte ceva pentru energia lui de nestăvilit! 😉
    @Flo
    Măi, tu când apăruşi aici, pe neauzite! Io-te la el cum trage cu urechea! Şi are cu ce, slava domnului! 😀

  32. Laura
    06/02/2010 la 00:54

    =)) =)) =))
    Sefa, esti mortala! Ma duc zambind in pat! Noapte buna! cine stie, poate am noroc si-l visez pe maga drept gigolo la cheremul meu hihihi

  33. melami
    06/02/2010 la 00:56

    Noapte bună amândurora! Şi mie, că nu l-oi mai aştepta pe kekee să posteze! Dar mâine dimineaţă, toc-toc i-oi bătea la uşă, cu noaptea-n cap! 🙂

  34. Florian
    06/02/2010 la 00:58

    Asa e iguano, am cu ce sa trag, nu duc lipsa 😛

    Acu’ ma duc si eu la culcare, ca maine trebuie sa plivesc patrunjelul si sa ma duc la benzinarie sa fac plinul. Noapte buna, stapanelor 😀

  35. melami
    06/02/2010 la 10:08

    Să ne spui Servus de acum încolo! 😉

  36. 06/02/2010 la 18:14

    @florian eu citesc in metrou si-n orice alt mijloc de transport, in timpii morti cand astept pe cineva ori in pauza de cafea
    @silavaracald eu nu folosesc televizor din principiu , nu-mi trebuie, internetul iti ofera o multime de alternative

  37. melami
    07/02/2010 la 00:55

    @Sinzi
    La fel şi eu! Şi nici pe internet n-am timp să stau cât vreau. 🙂

  38. 08/02/2010 la 10:08

    Am citit-o in primavara anului trecut, e super misto cartea, mi-a placut foarte mult!
    Vreau sa citesc si a doua ei carte, „ultimul barbat american”

  1. 07/02/2010 la 11:43
Comentariile sunt închise.
%d blogeri au apreciat asta: