Prima pagină > Bazaconii > Crezi? (3)

Crezi? (3)

20/11/2009

Hotelul ăla era mai mult un bungalow cu vreo 15 camere, undeva la periferia oraşului. Casa Agronomului îi spunea.

Am găsit-o destul de uşor pe Mama Gârla, pentru că întreaga clădire era ocupată de clanul ei. O familie mai puţin obişnuită printre ţigani, care trăia în plin matriarhat. Proaspăta noastră cunoştinţă era de departe cea mai importantă persoană din ea, cea care le asigura subzistenţa şi îi domina din toate punctele de vedere. Pentru o feministă, ar fi fost o adevărată plăcere să-l vadă pe soţul vrăjitoarei, un zdrahon de om cu mustăţi, cum răspundea fără să crâcnească comenzilor ei scurte şi precise. La fel şi ginerele, un puştan de vreo 20 de ani, fericitul tată a trei copilaşi care luaseră în primire holurile hotelului şi organizau acolo adevărate curse de urmărire, care au încetat brusc când a început şedinţa de prezicere.

Eram doar noi trei în cameră. Eu stăteam pe un scaun, D. pe un pat şi Mama Gârla pe altul. Între ele: o noptieră pe care îşi desfăşura vrăjitoarea ritualul.

Prima dată, i-a dat în cărţi. Neimplicată emoţional fiind, am putut observa cum îşi culegea datele, pentru că ştia să-l facă pe celălalt ca, la o remarcă destul de generală, el să vină cu precizări. Deci, niciun secret până aici, decât o bună psihologie a oamenilor. Aşa se face că Mama Gârla a „ghicit” că prietena mea are o boală incurabilă. După care, a fost de neoprit. I-a cerut D.-ei să-i dea o haină de care se putea lipsi („ilicu’ ăla de pe mata, de exemplu”), ca s-o descânte şi s-o „dea pe baltă”, să ducă apa toate necazurile, bolile, şi alte cele.

-Cum să vi-l dau, că abia mi l-am cumpărat?! Şi a fost scump al naibii, a protestat amica mea, pe drept cuvânt.

Aşa că s-a „lipsit”, în cele din urmă, de un maieu dantelat, frumos şi scump, că era o femeie cochetă. După care, Mama Gârla s-a oferit să scoată argintul viu din ea. La chestia asta am devenit, brusc, mai atentă. A început o incantaţie pe care n-o puteam urmări, atât de repede şi ciudat vorbea, după care a luat un ou (adus de D., la cererea ei), l-a spart cu un gest rapid şi… aici m-a lăsat cu gura căscată! Din ou, a ieşit la iveală un cerc negru, ca de ebonită, şi un fluture imens, agitat şi auriu. Aerul din cameră mi s-a părut deodată înăbuşitor, aşa că m-am ridicat şi am deschis geamul, acoperindu-mi capul cu mâna liberă, pentru că ultimul lucru pe care-l doream atunci era ca vietatea aia apărută naiba ştie cum acolo să mi se încurce prin păr…

Ce a fost acolo, habar n-am nici în ziua de azi! Eram lucidă şi oarecum obiectivă. Am văzut cu ochii mei cercul şi fluturele… Explicaţii logice ar fi, dar mi se par prea complicate, şi, sincer, nu cred că Mama Gârla aia era o simplă prestidigitatoare.

La plecare, nu i-a promis D.-ei decât că o să încerce s-o ajute. Bani nu i-a luat, deşi femeia a încercat să-i înghesuie în mâini două bancnote de 500 000 lei vechi. Dar a povestit despre asta, în redacţie, la toată lumea, după care pelerinajul pe la Casa Agronomului a devenit un fel de modă printre cucoanele oraşului, care a durat până când a plecat Mama Gârla din oraş, nelăsând număr de telefon sau adresă.

La un an dupa vizita asta, D. se odihnea printre cei drepţi… M-am gândit, uneori, că, dacă i-ar fi dat ilicul pe care i-l ceruse, poate ar mai fi şi azi printre noi… Cine ştie!

Anunțuri
Categorii:Bazaconii
  1. kee-kee
    21/11/2009 la 02:40

    fain text .
    imi aduce amite de povestirile din „Vrajitorii de iluzii”- carte editata pe vremea raposatului.
    io tot zic ca nu mai sint vrajitoarele de altadata , care aveau si un pic de efecte speciale.astea de azi sint ccam monotone , fara nici o scinteie , o jmecherie teatrala,
    in concluzie „ou sont les neijes d’antan” – nici vrajitoarele nu-s ce au fost.

  2. kee-kee
    21/11/2009 la 03:44

    am poza

  3. melami
    21/11/2009 la 08:56

    1. Ce poză, bre?
    2. Din păcate, nu-mi amintesc de cartea asta, deşi am citit câte ceva pe timpul ăla.
    Iar cu vrăjitoarele de altădată şi impactul lor… cred că oamenii nu erau atât de familiarizaţi cu „manufactura” unui truc, ca acum, pentru a-l putea recunoaşte. Aproape la fiecare film cât de cât memorabil, apare un altul, mai micuţ („forşpan” e cuvântul care îmi vine acum în minte, dar, de fapt cred că „forspam” e termenul corect), în care ţi se arată cum s-a făcut o anume secvenţă, cascadorie, iluzia optică folosită… Ilizioniştii, pe de altă parte, au început să-şi „desconspire” anumite „numere” clasice…
    Deci, cred că e vorba tot de cultură până la urmă. Una a iluziei, dar cultură totuşi. 🙂

  4. 21/11/2009 la 10:51

    Interesantă chestia cu oul.

  5. yeonsaeng
    21/11/2009 la 12:37

    a patit si maica mea ceva in genul.doar ca ea stia ca aia ii face tratament naturist. si a inghitit cateva sedinte,ba m-a mai dus si pe mine.erau foarte,dar foarte gretoase ceiurile alea,plus ca aveau un efect laxativ. cum ziceam,pana intr-o zi a durat toata mascareala,cand tipa( femeie respectabila,maritata,si la casa ei,ba cu ceva experienta in medicina) a venit cu un medalion si cu un ghem negru de par.a pus-o pe mama sa tina ghemul si ea invartea medalion,iar in acelasi timp il intreba:” unde,acolo? mai incolo? „..o intreaba maicamea,da ce faci doamna,cu cine vorbesti?..eeei stai linistita, nu misca ca acu aflu ce ai”:-j
    a renuntat intr-un final,spre marea mea usurare.
    tin minte,ca la a doua sedinta,m-a lasat acolo cu inca o tipa, si a plecat la servici. am stat noi cat am stat,am colindat toata casa,pana dupa a doua portie de tratament(ulei cu ceva acru) cand ni s-a parut ca-si bate asta joc de noi.asa ca am sarit gardul.din pacate am uitat umbrela:))

  6. melami
    21/11/2009 la 14:46

    @sebra
    Păi, tocmai ăla m-a nedumerit şi pe mine.
    @yoyo
    Adică a plecat la serviciu şi v-a lăsat în casă?! Inconştienta! Dacă-i găseaţi globul magic sau pisica aia neagră care-l întruchipează pe Ucigă-l Toaca?! Acuma erai ditamai vrăjitoarea, nu mai trebuia să mergi la facultate…
    Tare aş fi vrut să fiu o păsărică, să te văd căţărându-te pe gard şi ştergând-o pe furiş. N-ai stofă de criminal, asta e! Auzi, să uiţi tu indicii la locul faptei… 🙂

  7. pepe
    21/11/2009 la 15:25

    Brrrr, mi s-a facut pielea de gaina ! Mai ai povestioare d’astea?

  8. melami
    21/11/2009 la 15:29

    De-astea, nu. De altele, da, că am un sac plin! De-ale mele, dar şi de ale altora, pentru că sunt o bună ascultătoare şi am memorie bună. 🙂

  9. yeonsaeng
    21/11/2009 la 18:07

    @meli-melo:*
    ca n-am stofa de criminal,asta mi se citeste pe fata de la o posta..nu-i nevoie sa ma supui la experimente.
    era vb de mama ca a plecat la servici…femeia aia umbla lerla prin casa:-j
    ps:observ o anumita raceala in anumite directii..o fi de la aerul de munte?;;)

  10. yeonsaeng
    21/11/2009 la 18:08

    de muntele lui mahomed vorbesc

  11. 21/11/2009 la 18:20

    Meli Melo, Vara mea Eterna. Am si eu o intrebare (rugaminte): Ce trebuie sa (-ti) fac pentru a fi in blogroll la tine?

    Cere-mi ceva, asa pe moca nu vreau, ba chiar refuz.

  12. melami
    21/11/2009 la 20:05

    Wow, wow, wow!
    Daţi-mi voie să mă minunez întâi. Îl vreau şi eu pe Moş Crăciun ĂSTA din poză, nu altul. yoyo, mi-l dai şi mie puţin? Hai că nu-l stric. =))
    Da, ocsevi ghini. Da’ nu tu eşti Mahomed, sper că te-ai prins! Am fost doar plecată prin ora; că altfel încingeam împreună un duel verbal de nu se vedea om cu persoană!
    Cip, nu trebuie decât să-ţi meargă blogul. Uite, acum încep să butonez, domnule senator!…

  13. yeonsaeng
    21/11/2009 la 20:08

    @meli-melo
    daca il poti scoate din vetrina,cu draga inima te servesc

  14. melami
    21/11/2009 la 20:11

    Sparjem vetrina, înfundăm latrina, orice! =))
    Da’ pe tine nu te-mpresionează chiar defel?!!! 😉

  15. yeonsaeng
    21/11/2009 la 20:14

    @meli-melo
    =))=))
    eei..cum nu

  16. melami
    21/11/2009 la 20:21

    No, ia să treci şi tu la ţinuta de Crăciun atuncea! Repegior! Să văd, faceţi pereche faină, că altfel îl dau alteia, că vă că oferte am… 😉

  17. melami
    21/11/2009 la 20:28

    Anunţ pe această cale, cu riscul de a mi-o lua din nou în freză de la cineva, că s-a băgat marfă proaspătă la aprozarul Căpitanului şi al femeii de serviciu al sindicatului! Mai codificat de-atât nu mă duce capul să scriu. Deci… 😉

  18. yeonsaeng
    21/11/2009 la 20:38

    @meli
    da ce te grabesti asa? a inceput sa se puna prafu pe bebelou?

  19. melami
    21/11/2009 la 20:42

    Nu mă grăbesc, fată, da au apărut oferte. Şi condiţiile par a fi îndeplinite: cică masează şi găteşte. El, adecă, Cipriotu…

  20. yeonsaeng
    21/11/2009 la 20:49

    eh atunci…atunci …sa-l mai tii fata,ca parca…parca…mna…daca ma`nteledzi:))

  21. Rapunzel
    21/11/2009 la 20:54

    Na, ca se pare ca e o moda…
    http://www.7est.ro/stiri/reportaj/5621-reportaj-de-senzatie-am-intrat-in-barlogul-vrajitoarelor-audio
    Pe bune, acum imi aduc aminte ca am vazut un reportaj pe Discovery despre chestia asta, se pare ca si in State au vrajitoare la fel de iscusite ca ale noastre 🙂 sau le-am exportat noi?

  22. yeonsaeng
    21/11/2009 la 20:55

    cred ca s-au ‘exportat’ singure;)

  23. melami
    21/11/2009 la 20:56

    Nu, fată, nu-l ţin! Că mie-mi trebe doar de Crăciun! Şi-l învăţ de toate alea până atunci, aşa că-l predau gata calificat!

  24. yeonsaeng
    21/11/2009 la 21:00

    eeeei,atunci da-l,na. m-oi consola si eu cu-n frizeor:)))
    ps: ca tot veni vorba,calificat in ce?

  25. melami
    21/11/2009 la 21:05

    În masaj şi gătit, fată! Da’ tu la ce credeai?!!
    hai, măi, că nu se uită el la o urâtă ca mine, când îi aşa de chipeş, mânca-i-aş io başca aia roşie să-i mănânc!

  26. yeonsaeng
    21/11/2009 la 21:12

    hmmm…
    am sa-l iau ,fata ca are referinte buneeee..(numa sa vie)
    da daca nu te superi,cin` ti-a zis ca-i bun la masaj? nu cumva…?adeca,stii..la gatit mai ca te-as crede,ca na,mai se intampla sa-ti imparti pachetul cu shafa….da` cu masaju….:-??

  27. melami
    21/11/2009 la 21:17

    Ia uită-te tu la postarea aia cu concursul cu premii, la ora 18.07, să vezi ce dă din el! 😉

  28. yeonsaeng
    21/11/2009 la 21:58

    ce-mi place fluturasuul!!

  29. melami
    21/11/2009 la 22:07

    Îi fain. Se reinventează cu fiecare mişcare a aripilor, la fiecare pagină dată…

  30. kee-kee
    21/11/2009 la 22:14

    oameni buni ! help mi !
    am o problema . CUM SE PUNE POZA LA COMENTURI ?
    nu de altceva , da , asa, sa ma vede lumea .
    sa ne privim „in ochi „.
    cind s-o predat la gradinita chestia asta , eu aveam pojar.

  31. yeonsaeng
    21/11/2009 la 22:29

    mult prea fain!
    avem si eu mai demult pe desktop un coplilas care te pupa la fiecare 5 secunde..

  32. melami
    21/11/2009 la 22:36

    Cred că era superb! Nu poţi face rost de el din nou şi să mi-l trimiţi?
    Mi l-aş pune pe computerul de la serviciu, pentru pacienţii mei mititei. Aşa cum bănuieşti, nu le prea place să fie consultaţi, dar eu îi momesc cu ciocolată şi le-am pus, celor care mi-au adus, pozele pe fişier. Să vezi ce succes am cu ele! Când se obrăznicesc, îi ameninţ că le mut fotografia la budă, acolo unde-s copiii neastâmpăraţi. 😉

  33. melami
    21/11/2009 la 22:41

    Răspunzel, mă tot apuc să-ţi răspund de vreo oră, dar m-am luat la taclale cu yoyo…
    Deci, pun pariu că multe dintre ele se numesc Matragoona Mother sau Zambilika, the Queen of the Witches! 😉

  34. yeonsaeng
    21/11/2009 la 22:44

    :))ce tactica
    am sa caut,dar nu garantez…

  35. melami
    21/11/2009 la 22:50

    Mersi, puiuţ! Dacă găseşti altceva haios, merge şi ăla. Doar să nu fie cu „pupături, împuşcături şi gagici goale”, cum le zicea fiu-meu, când avea vreo 7 ani, filmelor de acţiune…

  36. melami
    21/11/2009 la 22:56

    @kee-kee
    Vorbeşti de avatar? Adică poza aia mică, ca a lui Moş Ciprian Crăciun?
    Scuză-mă pentru întârziere, dar dezbăteam probleme extrem de importante împreună cu yoyo…
    Deci, intri pe http://www.gravatar.com şi restul ţi-l spun ei.
    Şi ce zici, ne pui una la bustul gol? Să se bucure şi ochii noştri la ceva?! 😉

  37. yeonsaeng
    21/11/2009 la 22:59

    am gasiiiiiiiiiiiiiiiit si mai sunt destule dragute

    Glitter Graphics ::: Glitterboom.com

  38. yeonsaeng
    21/11/2009 la 22:59

    am gasiiit,am incercat sa postez,dar nu mi-a reusit:(

  39. yeonsaeng
    21/11/2009 la 23:00

    a? de mine era vorba?

  40. melami
    21/11/2009 la 23:01

    Link-uieşte-mă!

  41. yeonsaeng
    21/11/2009 la 23:02

    cum adica?
    o am salvat in pc…ce link sa pun?:D

  42. melami
    21/11/2009 la 23:03

    Da, de tine era vorba, dar îi răspundeam lui kee-kee, care cerea ajutor pe la 22.14, şi l-am lăsat neasistat! Sper că mai trăieşte! 🙂

  43. melami
    21/11/2009 la 23:05

    Ah, credeam că…
    Nu contează. Atunci, nu-l poţi trimite prin email?
    Sau pe mss.?

  44. yeonsaeng
    21/11/2009 la 23:06

    ba da

  45. kekee
    21/11/2009 la 23:34

    yupiii ! am mutra !

  46. melami
    22/11/2009 la 01:28

    Fain eşti! Şi prietenos! Ţepii ăia-s din gelatină, nu? Îţi dau o senzaţie de catifelaţie catifelare când se apropie lumea de tine, nu?
    No, să vedem cum o să interacţionăm de-acum încolo… că văd că avem fonduri asemănătoare; verzi adică! 😉
    Oricum, eşti primul arici de pe blogul meu, deci, bine ai venit! 🙂

  47. 22/11/2009 la 08:55

    Apropo de carte si fluturasi. Sor’mea avea prostul obicei de a pune flori, frunze, fire de iarba la uscat intre foile cartilor si se tepatau filele. Intr-o zi s-a gandit sa puna un fluturas extrem de colorat (rosu, negru, alb si alte minuni de culori) intr-o carte cu povesti despre vrajitoare. Si tocmai citeam eu cum trebuie facuta licoarea: doua gherute de sobolan castrat, un fir de iarba neagra cules pe roua, o bobita de agurida, o petala de floarea-soarelui, un varf de cutit de scortisoara si praf de pe aripioarele unui fluture Cap-de-Mort. Nici nu termin bine de citit si grabit dau pagina si cand incepe sa iasa un praf colorat si urat mirositor si am vazut si paginile patate de „creier” de fluturas… m-am speriat instant, mai ceva ca o supa la minut , si am aruncat cartea cat colo. Nu am mai terminat de citit vreodata povestea, ca nu m-am mai apropiat de carte.

  48. melami
    22/11/2009 la 09:17

    =))
    Chiar dacă a fost doar o coincidenţă, e bine că ai luat-o ca un avertisment! În chestiile astea se operează cu fel de fel de energii, şi nu toate-s de bine…

  1. No trackbacks yet.
Comentariile sunt închise.
%d blogeri au apreciat asta: