Prima pagină > De-ale gurii, pe apucate > Dublin doubling…

Dublin doubling…

15/11/2009

De aproape o lună, în fiecare joi, la Dublin, un pub cu clientelă civilizată, un bărbat din urbe se încinge cu şorţul de bucătărie ale nevestei şi se apucă de gătit. Din bucatele pregătite, 10 porţii sunt scoase la licitaţie, cu suma de pornire 300 RON. Cumpărători: prietenii lui, cunoştiinţele, rudele. Important e rezultatul, pentru că banii strânşi astfel vor merge spre elevii cu posibilităţi materiale mai modeste ai Liceului de Artă. Proiectul acesta îi aparţine unei tinere care a sesizat că acum e un moment prielnic, şi bine a făcut. La câţi bani se risipesc în campaniile astea electorale… Iar mediatizarea a fost asigurată de postul local de televiziune Antena şi ziarele din zonă.

Deci, iată-ne strânşi, cu mic cu mare, în seara cu pricina. Pentru că predecesorii lui le-au oferit invitaţilor, până acum, pizza, paste şi gulaş, „peştişorul de aur” şi-a spus că e momentul să ne întoarcem la bucătăria românească, aşa că le-a pregătit câte un platou cu chifteluţe, slănină, caşcaval afumat, salată de vinete şi zacuscă, apoi o tocană de vânat, cu mămăliguţă. Ca desert, din partea casei, plăcintă cu brânză şi cu mere.

Susţinătorii lui, animaţi pesemne de dorinţa de a-i ajuta pe copiii mai necăjiţi, dar şi de palinca, vişinata de casă şi vinul de buturugă adus de „bucătar”, au licitat cu mărinimie, aşa că suma strânsă într-o singură seară a fost aproape dublă decât ale celor trei concurenţi de dinaintea lui, astfel că, până acum, spre Liceul de Artă din localitate vor merge aproape 24 000 RON. Şi, dat fiind că produsele au fost toate ecologice, nici capul nu i-a durut a doua zi! 🙂

Hai să-i vedem!

dublin 3dublin 20dublin 18dublin 17dublin 14dublin 13dublin 12dublin 11dublin 10dublin 7dublin 6dublin 9

Anunțuri
  1. 15/11/2009 la 19:33

    Wow. Impresionant gestul. Asa da! Jos palaria!

  2. 15/11/2009 la 19:37

    Melami,
    Se văd imaginile,mie nu-mi merge mess,când vreau să răspund,se închide,dar îţi răspund aici 🙂
    Gustoasă licitaţie 😛

  3. melami
    15/11/2009 la 19:40

    Mulţumesc Ciprian, mulţumesc sebra!
    Da, a fost gustoasă şi… fructuoasă!

  4. 16/11/2009 la 08:22

    aista nu-i sotul tau!? 😀
    si te mai intreb ceva: e adevarat ca varsatorii nu prea stiu sa gateasca? 😀 😀

  5. melami
    16/11/2009 la 08:28

    1. Da.
    2. Ştiu, dar nu le place. Sunt mai creativi de felul lor, aşa că preferă să facă altceva în loc de.
    🙂

  6. pepe
    16/11/2009 la 08:38

    Mmmmmmmmm, ce bine arataaaa…. Mmmmmmmmm, mi se dusa glicemia la vale doamna doftor, mmmmmmmmmmmmm

  7. 16/11/2009 la 08:43

    M-am mai linistit, credeam ca sunt eu defecta 😀

  8. melami
    16/11/2009 la 08:43

    Dă-i cu zahăr, pepenaş! După care, hai la Tg. Mureş, că s-o mai găsi ceva la casa omului pentru tine! O fleicuţă, un trandafiraş auriu, o sărmăluţă în foi de viţă…
    Merge franceza, merge?
    Sper că odată devenit parizian, n-o să ne uiţi! 🙂

  9. melami
    16/11/2009 la 09:20

    Ioana, n-ai cum, pentru că vărsătorii sunt perfecţi! =))

  10. 16/11/2009 la 13:06

    Nu-i asa?
    Adevarul e ca de cand te cunosc sunt mai linistita. Daca te suporta cineva pe tine, sunt sanse sa ma suporte si pe mine vreunul la un moment dat. Nici nu am pretentia sa stie sa gateasca, desi i-ar prinde bine.

  11. 16/11/2009 la 14:53

    =))

  12. pepe
    16/11/2009 la 19:47

    In patru zile n-am cum sa devin parizer , pardon, parizian ( nu ca nu mi-ar place). Nu ma impac deloc cu concordanta timpurilor . Uffff ca tare grele-s !
    Si ce ziceai de trandafiras? Sarmalutza ie ardeleneasca ? Cat foaia de varza? Mmmmmmmmmm, iar se dusa in pustia glicemia, of,of, mai, mai.

  13. pepe
    16/11/2009 la 19:49

    Hihihihihihihi, cand suparat ( destul de des )la servici imi pun harta lu’ Parisu’ si-mi trantesc nene un intinerariu sanatos, care-mi ia tristetea ca cu mana. Mare doftor si Parisu asta.

  14. melami
    16/11/2009 la 20:24

    Şi eu care credeam că vei părăsi City of Craiova ca să te stabileşti pe malurile Senei… Păi atunci, las-o-ncolo de concordanţă, că nici francezii nu se omoară după ea. Şi nici n-o prea folosesc.
    Să nu uiţi să mergi la bădia Brâncuşi, imediat lângă Centre Pompidou. Şi intră şi în centru’ de-ţi zâsai de el, că o să ai de ce te cruci la secţia de Artă Modernă! 🙂 Şi în Casa Dali, din Montmartre, unde, curator era, când am fost eu acolo, o doamnă măritată cu un român…

  15. pepe
    16/11/2009 la 21:27

    Sefaaaa, pai io’s inginer mama. Pentru mine singurul desen pe care-l pricep e ala care are indicator. Pai cand am fost la Madrid in Museo Nacional del Prado, am avut asa un sentiment ciudat de nu-ti pot spune. Pur si simplu m-a luat de cap ( fara sa exagerez), ca atunci cand tragi puternic in piept aer de munte. Am ametit si atunci mi-am dat seama ce putina cultura artistica am. Trebuie sa-mi fac ceva antrenament, ca sa nu ma mai duc caine surd la vanatoare.

  16. pepe
    16/11/2009 la 21:30

    Oricum, sigur le bag si pe acestea in intinerariu, n-as pleca pana nu trec si pe la Marele Brancus. Si pe la Jim Morisson, off cre’ ca n-o sa-mi ajunga patru zile.

  17. melami
    16/11/2009 la 21:58

    Nu-ţi ajung, ia-te de gândul ăsta! Du-te unde te trage sufletul, că Parisul se simte mai bine când îl baţi cu pasul, nu prin muzee şi expoziţii! Dar când vei sta pe terasa unui bistro, cu un verre de vin în mână, închină şi în sănătatea mea, că tare mi-a plăcut oraşul ăsta pe care musai trebuie să-l revăd! 🙂

  1. No trackbacks yet.
Comentariile sunt închise.
%d blogeri au apreciat asta: